Tot citind stiri zilele trecute, dar mai ales cascand ochii la tot ce se intampla in jurul meu, mi-am dat seama ca avem o problema: nu mai stim sa fim simpli. Nu mai stim sa traim simplu, sa ne purtam simplu, sa ne imbracam simplu, sa vorbim simplu. Oriunde te-ai uita, domneste snobismul. Luxul, opulenta sunt peste tot!
Incepand cu hainele de firma si incheind cu vacante in fel de fel de destinatii exotice. Desigur, exista persoane care si le permit, dar chiar trebuie sa-si etaleze posibilitatile financiare? Chiar trebuie sa epateze, sa iasa in evidenta cu orice pret? Vorba aia, banii vin greu si se duc usor.
Si totusi, nici macar nu e asta problema esentiala. Important e ca am observat ca avem tendinta ca pe masura ce avem realizari tot mai mari si ajungem mai sus, sa uitam de unde am plecat. Uitam de parinti, de frati, de prietenii din copilarie. Ca doar suntem prea ocupati sa muncim, iar in timpul liber preferam sa plecam in vacanta in Mexic. Sau in Dubai. Sau la cumparaturi la Londra sau la Milano.
Mda, pai asa e moda acum. Vacante exotice si cumparaturi in strainatate, ca sa putem eventual sa "aruncam" toate firmele pe noi.
Mai, oameni buni, ma doare capul cand va vad asa snobi, zau! Ca va permiteti, asta e clar! Dar chiar e nevoie sa exagerati? Ce-ar fi sa incercati o perioada de timp (o saptamana, o luna) sa traiti mai simplu? Sa petreceti mai mult timp cu familia, cu prietenii de-o viata? S-ar putea sa va placa si sa hotarati sa incercati mai des. Si s-ar putea ca asta sa va ajute sa vedeti care sunt lucrurile cu adevarat importante pentru voi. Si poate chiar sa va gasiti fericirea. Ca viata e scurta si ar fi pacat sa o irositi aiurea. Reflectati si incercati!
Oh, dar nu e asta! Acesti oameni traiesc cu prietenii perfecti pe care ii au, ba chiar isi planuiesc vacante impreuna! Prietenii vechi, taranii si provincialii sunt inlaturati. Dor nu vor ca sa le fie descoperit trecutul, nu...? Am incetat de foarte mult timp sa mai sper ca le va veni mintea acestor oameni... In zadar, insa :)
RăspundețiȘtergereEu cred ca depinde de la caz la caz. Dar in principiu, rezultatul e acelasi. Pentru ca toti ajung sa uite de unde au plecat si de cine sunt ei de fapt. Ca sa nu mai zic de modestie. Adica, nu mi se pare normal ca doar pentru ca ai ajuns CINEVA, sa uiti de unde ai pornit, de munca depusa si mai ales, nu ai niciun drept sa iesi tot timpul in fata si sa te lauzi cu vacantele tale scumpe si mai stiu eu cu ce...
ȘtergereEu cred ca gresesti. Ei nu au timp pentru familie si prieteni din cauza numeroaselor job-uri pe care le au, activitati in care se implica, afaceri pe care le conduc si asa mai departe. Glumesc, desigur. Oamenii mici ajung mari si uita ca au fost mici. Oamenii cu adevarat mari nu uita de unde au pornit, oricat de sus ar ajunge :)
RăspundețiȘtergere:)) Sa stii ca unii chiar muncesc mult, dar asta nu e o scuza. In rest, ai mare dreptate. Oamenii cu adevarat mari nu uita niciodata de unde au pornit. Cunosc destul de multe persoane de genul asta si ei reprezinta un model pentru mine. Sper ca atunci cand voi avea si eu niste realizari, sa raman totusi modesta si cu picioarele pe pamant. La cum ma cunosc, e destul de probabil sa si reusesc asta pentru ca nu's genul de persoana care sa se schimbe de la o zi la alta :) Dar ma voi stradui, ca sa fiu sigura :)). Oricum, oamenii astia, despre care am scris eu in postare, sunt un foarte bun exemplu de ASA NU!
ȘtergerePai sa munceasca mult, dar sa munceasca pentru ei, nu pentru a se lauda cu cat muncesc ei si cat de putin timp liber le lasa munca. Si da, nu cred ca vei deveni precum cei din exemplele mentionate.
Ștergere